Dincolo de speciism, dincolo de umanism, dincolo

- conține transcrierea video-ului și texte ALT pentru ilustrații -

Există o practică dinaintea amintirilor. Există o poveste care este spusă pe limba noastră, de acei mari povestitori, inventatori și creatori, guvernatori, artiști, preoți și profeți, cei ce ne spun poveștile lumii și cei ce o transformă, spunându-ne. Există multe practici și multe povești, da, dar noi vom vorbi de unele care se tot repetă și se învârt de pe o limbă pe alta, vom vorbi de o ordine care ne ține, o ordine care ne susține, povestea - o ordine a lucrurilor pe care e bazată umanitatea.

Ea ne spune așa: omul e o ființă Unică. Oamenii, ca specie, sunt diferiți de tot ceea ce îi înconjoară. Povestea e frumoasă. În ea, învingem. Specia noastră, învinge. În ciuda condiției noastre, a Naturii „brutale”, noi, oamenii, reușim să ne poziționăm deasupra ei și a „sălbăticiunilor” acesteia. Învingem prin natura noastră maleabilă, prin inteligența noastră remarcabilă, prin creativitatea noastră surprinzătoare. Învingem, cucerim, supunem și dobândim pentru că suntem „speciali”, „aleși” chiar să stăpânim Natura, și Animalul din ea și din noi înșine. 

În limbajul nostru există două mari categorii bine trasate: Omul și Animalul. Deși omul e, biologic vorbind, tot un animal, social nu este văzut și recunoscut așa. Omul, cu O mare, e văzut ca desprins de natură, separat și deasupra acesteia, stăpân, protector și dominant, rațional și cu liber-arbitru. El nu aparține Naturii, ci Culturii. El e văzut ca fiind ne-determinat, Omul se auto-determină, se definește ca fi unic, demiurg, diferit de toate celelalte vii. Când se întâmplă, totuși, să fie făcut omul animal, acolo e un spațiu al pericolului, al insultei, al nedreptății. Animalul e acela căruia poți să-i faci orice. Când omul e animalizat, când e dezumanizat, poate fi maltratat. Exploatat. Ucis. 

La această graniță dintre Om și Animal, se află tehnica de ordonare a lumii după specie; tehnica ce permite torturi inimaginabile și totuși prezente în fiecare secundă; tehnica ce duce la înmulțirea a miliarde de animale non-umane pentru a fi tăiate în bucăți; tehnica ce permite domesticirea, exploatarea și omorârea oricărei ființe, oricărui corp care nu se încadrează în specia care și-a spus ei însăși că e „specială”, că ea contează, că ea e deasupra oricui - Homo sapiens. Această ordine este numită și speciism, mecanismul de aranjare a lumii care face viețile unora nesemnificative, dându-le altora privilegiul de a le consuma cu impunitate și fără remușcare. 

De-a lungul timpului au existat multe feluri de relații între oameni și celelalte animale, multe violente, deși nu toate, și nu toate cu acelaşi grad de violență. Însă odată cu procesele Europene de colonizare și de transformare în marfă a animalelor non-umane, violențele asupra acestora s-au intensificat exponențial. Pământurile indigene au fost furate brutal de Europenii albi și ocupate de aceștia și de animalele cu care veneau pentru a-și stabili coloniile. Nenumărate vaci, oi și alte animale, au fost duse peste mări și oceane pentru a fi înmulțite, pentru a fi ucise, pentru a fi consumate și făcute resurse, pentru a încimenta puterea și demersul colonizator care avea loc. Din ființe vii au fost transformate în profituri imense în buzunarele elitelor Europene. Aceste procese s-au amplificat constant, fermele au devenit industriale, ocupând alte pământuri ale altor umani și non-umani, ferme în care moartea vine în fiecare secundă, automatizat, ferme în care muncitorii migranți nu-și pot lua pauză de la sfârtecat, de la tăiat, de la sânge. Atât de multe și atât de dese, încât numerele lor sunt inimaginabile, și nu pot spune nimic. Atât de multă suferință sub umbra acestui proces colonial, capitalist, speciist. Pentru poftele cui? Pentru poftele cui se merită asta? 

[Image Description: An agglomeration of cows, sheep, grains and farms drawn in red and white lines on a black background. In the upper left corner, a horse is speeding up with a plow behind, in the upper right corner a male soldier stands with his weapon bloody.]

Există o practică și după practică există și o poveste. O practică și o poveste care au permis o industrie. Există o sumedenie de lucruri care păstrează lumea închistată în vechile ei obiceiuri. Un zid clădit din cărămizi nenumărate, din cuvinte și structuri sociale, materiale. Acest zid ce le ține pe ele, toate celelalte, separate de noi, oamenii. Așa-zișii oameni, pentru că nici măcar oamenii nu sunt toți văzuți la fel de Oameni, pentru că și zidul făcut, nu a fost făcut de toți oamenii. Pe unele le-a lăsat la margine, pe alții dincolo. Acest zid al celor în putere, care ne-a spus, și ne spune, cine e consumabil, destructibil, infinit înmulțibil. Acest zid aparține umanismului, acelui umanism European, alb și colonial. Nu aparține umanității.

Povestea acestui umanism a fost spusă de multe ori, în multe limbi și feluri. A fost transpusă dincolo de cuvinte, în orașe, în granițe, în legi, în mormite și morți fără de morminte. Însă nu e atât de ușor să fii Om, căci nu toți oamenii încap în definițiile Omului - cu O mare. De-a lungul istoriei, bărbatul alb, abil, adult, heterosexual, rațional și neurotipic din Europa - nu oricine și oricum - a ajuns să sorteze, să aranjeze, cum arată acest Om, în mod ideal, și de ce caracteristici e definit. Însă acest ideal al modernității, model al „civilizației”, a lăsat multe identității în urmă. Multe din ele, neîmblânzite, se hrănesc cu emoție, au fost lăsate sau împinse un pas în urma Lui, aceluia care face regula. Ale lor munci sunt minimizate, deși fără de ele nimic nu ar merge înainte. Le poți recunoaște, sunt acelea ale căror vorbe sunt ignorate, ale căror limbi sunt minoritare, ale căror mâini lucrează pământul deși nu-l pot deține - dominate, obiectificate, sexualizate. 

Numai îndepărtându-ne de această graniță de netrecut, de zidul, binaritatea, și abisul creat între Om și Animal, care menține Omul ca ființă unică, și Animalul ca lucru exploatabil, numai așa putem avea o lume pentru toți și toate. Suntem, fiecare, și suflu, și carne. Toate animalele pot fi hrană pentru altele. Și totuși, suntem mai mult de atât, știm asta, știm bine, când ne umflăm pieptul în soarele cald. E nevoie de recunoașterea asta și față de celelalte animale, de regăsirea a ceea ce e comun, a presiunilor la care suntem supuși toți și toate, doar fiind în viață, presiuni de mediu și presiuni sociale, vulnerabilități împărtășite.

[Image Description: A red brick wall stands in the middle of the drawing. Above, on one side, there are heads of men drawn, standing on top of each other, looking up at the sky, the stars, thinking, surrounded by atoms and geometrical shapes. Left and right, up the wall, five more men portraits are ruling the gaze. Below, on the other side of the wall, up front, from left to right there is a goat, a pig and a cow with ear-tags and sadness in their eyes.]

Și dacă povestea Omului s-ar schimba? Dacă zidurile ar cădea și praful s-ar lăsa peste legile Omului, cum ar fi alte povești, ce ne-ar spune, ce lume ar face ele?

Ceea ce e uman nu s-ar mai constitui prin opoziție față de animal, civilizat față de necivilizat, cultural față de natural. Animalitatea ar fi condiția noastră comună, nu un stadiu precedent, inferior, sau contrar umanității. Nu un discurs periculos, așa cum e acum, pentru cei și cele care sunt la margine, asupra cărora violențele se abat deseori și sunt justificate prin apropierea de animalitate. Când ești tratat ca un câine. Ca o bucată de „carne”. Ca o scroafă. Ca un animal sălbatic. Acestea sunt mecanismele, acestea sunt metaforele. Când spunem asta recunoaștem ce înseamnă în momentul actual: să fii un câine, să fii o scroafă, să fii transformat într-o bucată de carne, să fii animal. Acea înstrăinare totală de orice înseamnă grija altora față de tine, acea durere imposibilă de a fi văzut atât de diferit încât ești doar un obiect asupra căruia se abate violență, un lucru, hoinărind printr-o lume care e făcută pentru alții, care nu e pe mărimea, pe forma, pe simțurile sau dorințele tale. Și toate acestea trăiesc și respiră și ele, deși lumea le fură aerul din plămâni cât cuprinde, cât poate să scoată un câștig. Sunt fără de număr, animale transformate în obiecte, în proprietate, fie în casa omului, fie în farfuria omului, fie în picioarele lui. Bătute, chinuite, împinse, trase, înjunghiate, sunt îndepărtate, invizibilizate, la marginile orașelor, înăuntru în abatoare, în laboratoare, în cuști, în hale. Sunt numerotate, dar sunt fără de număr. Sunt cifre. Sunt kilograme.   

Cum revizuim povestea acestui Om care stă deasupra tuturor? Om care s-a definit prin libertate și nedeterminare față de celelalte animale. Om care a văzut restul animalelor ca fiind prinse într-un cerc închis, un cerc al instinctelor sau al presiunilor exterioare, un cerc al comportamentelor determinate pe care El, Omul, le-a definit și le-a etichetat. Om care s-a definit prin capacitatea de a alege, văzând animalele ca parte a unui fundal, niște resurse pe care să-și clădească alegerile, gusturile, mofturile. Om care s-a separat de animale și de natură, transformându-se în singurul făuritor de lumi, plămădind din ele o lume pentru propria dorință și după propria imagine. Cum revizuim, cum refacem această poveste modernă, Europeană, coloniană, poate chiar mesopotamiană?

Putem începe. Măcar să începem. Să le vedem, să le recunoaștem, corpurile lor împachetate și cântărite din care n-a mai rămas nimic. Vocile lor slabe și chinuite, în spatele vitrinelor din magazinele care ni le vând pentru companie. Compania lor pe care o luăm de-a gata, de parcă existența lor ne aparține.

Însă trebuie să și continuăm. Să tulburămi, pentru că lumea asta e tulburătoare. Și chiar dacă revelația suferinței lumii aduce la rândul ei suferință, e mai bine să o privești decât să întorci capul.

[Image Description: A bloody red representation of by-products made from animal bodies: leather, shoes, meat, petfood and others in the upper corner. Mid-image, a pig and a dog stand in a grinder, being turned into meat. The background is dark, overwhelming, depicting a deer hang up from a hook, cages, a knife are also floating around the grinder]

Cum înveți să trăiești dincolo de propria ființă?

Dincolo de propria piele, dincolo de propriile mâini, dincolo de propria viziune. Să lași lumea să te pătrundă, să simți de altundeva. Să recunoști pe altcineva în propriile trăsături. Să vezi aceste trăsături și lunga lor istorie, felul în care au ajuns la tine, încercând variații și variații. Variații și variații, întâmpinate unele de altele, supraviețuind împreună, constituindu-se împreună, în același mediu, cu aceleași presiuni, în aceleași istorii întinse din care toate ființele vii fac parte.

Linia diferenței nu se mai trage atât de ușor când vedem similaritățile. Linia diferenței nu se mai trage atât de ușor, când diferențele sunt recunoscute și sărbătorite, nu folosite pentru a domina. Linia diferenței nu se mai trage atât de ușor când vedem, cine a făcut-o, și cu ce scop. Cine o trasează, și peste cine e trasată. Nu e mai special să poți vorbi o limbă umană, decât să poți auzii la mare depărtare. De ce ar fi? Nu e mai special să poți face calcule matematice complexe, decât să poți zbura. O abilitate anume nu ar trebui să poată justifica cine trăiește și cine moare, cine e demn de cine nu e, cine merită protecție și cine nu. Fiecare corp, e particular, fiecare trup, e specific, și în același timp prins într-o rețea de corpuri și lumi și presiuni umane și non-umane.

A fi animal înseamnă a răspunde lumii în mod creativ. Înseamnă a simți, a te mișca, a fi aici și acum, cât și a alege cum să-ți folosești ceea ce ai moștenit sub influența diferitor presiuni sociale și de mediu, nu fiindcă dorințele și interesele sunt subsumate presiunilor, ci pentru că tocmai în fața acestora apar subiectivitățile noastre. Și oamenii, și celelalte animale acționează, iau decizi și aleg, iar aceste dorințe sau interese comune și particulare au însemnătate politică.

Știm că rezistența e politică, și am văzut-o: cai care se trag din ham, scroafe care fug din ferme să dea naștere în pădure, găini care zboară din camioanele în care sunt îndesate. Și acestea sunt acte de rezistență, da.

Știm că mișcarea, mobilitatea, poate fi o alegere politică, poate însemna refuzarea unui spațiu și revendicarea altuia. Și am văzut-o: păsări în orașe căutându-și cuib și mâncare, ciori învățând să-și desfacă nuci pe trotuarele noastre, gâște alegându-și un lac al lor, urși apropiindu-se de locuințe pe măsură ce habitatele lor le sunt distruse, și multe altele. 

Știm că celelalte animale simt, că au familiile lor, limbajele lor, culturile lor. Da, și culturi, adică învățături transmise de către părinți, informații importante despre cum să trăiești într-un mediu, cântece, dansuri. Au răspunsurile lor, voite, spontane, adaptabile, inteligente, modelându-și caracteristicile, schimbându-și traiectorile, în funcție de experiențele pe care le au.

Animalele sunt umane și non-umane.

Știm. Trebuie doar să recunoaștem. Și cu recunoașterea, să schimbăm totul.

[Image Description: At the center of the illustration lies a portrait of a hybrid: a human face to the left with the ear of a cow and green eye, and a deer as the other half, with a nose that can smell afar, ear of a pig and a red eye, with lushing curly hair. Around them, the world is swirling in roads and mobility aids, such as wheelchairs and crutches drawn in white lines. Nature is conjoined with human society.]

Antispeciismul e o contră, dar și un spre. E și un dincolo de. Dincolo de ceea ce știm acum, spre altceva, ceva ce putem afla doar împreună, recunoscându-le și pe cele invizibilizate, marginalizate, reduse la tăcere, cele a căror limbaj nu e recunoscut, a căror viață e în afara oricărei responsabilități.

Acest antispeciism de care vorbim e postumanist, el critică umanismul-iluminist, care a făcut din oameni neoameni, și a creat animalitatea ca o categorie inferioară.

Acest antispeciism de care vorbim nu e unul, ci mai multe, conectându-se cu alte mișcări și teorii impotriva dominației.

Un antispeciism antiabilist refuză ierarhizarea în funcție de abilități, nu promovează un singur fel de minte/corp ca fiind „bun”, ci susține toate trupurile, umane sau nonumane, grase sau slabe, sănătoase sau nesănătoase, toate modurile de a comunica sau a gândi, se bucură de diversitatea felului în care existăm în lume și găsește soluții creative pentru fiecare - cere orașe accesibile, proteze indiferent de specie, ecosisteme nepoluate și minimizarea schimbărilor climatice.

Un antispeciism feminist practică grija față de celelalte ființe, refuză obiectificarea și sexualizarea neconsimțită a corpurilor, refuză controlul reproductiv și domesticirea, își asumă propria întrupare și o apără pe a celorlalte, împreună cu independența lor și a noastră, mergând spre o interdependență care ne lasă, ne permite, ne încurajează să respirăm. 

Un antispeciism antirasist refuză imaginea și regulile Omului alb, e nedisciplinat și nedisciplinar, recunoaște privilegiile și procesele coloniale și vede eliberarea ca fiind posibilă pentru fiecare, deodată, nu pe rând.

Un antispeciism queer merge spre ceea ce nu poate fi încă cunoscut, o lume neetichetabilă, necategorisibilă, în care viețile noastre sunt eliberate de ordinea Omului, de privirea patriarhală cisheteronormativă. 

Nu vom putea gândi o altă lume dacă o vom gândi cu aceleași minți cu care am gândit-o pe cea de acum. Umanismul ca și negare a animalității, proiectul care îl vede pe Om ca singurul creator de lumi și „demiurg al propriului destin” nu ne poate duce mai departe. Organizarea lumii prin ochii Omului, ordonarea speciilor după cuvintele, dorințele și tratatele Lui nu fac decât să-i întărească puterea distrugătoare, ce vede în toate celelalte o resursă pentru El. Astfel, putem spune că speciismul e și un umanism, iar antispeciismul ce va fi să fie este unul postumanist, anticapitalist, antiabilist, antirasist, queer și feminist. 

Așa că adio dualităților precum minte/corp, gândire/acțiune, om/animal, cultură/natură, bărbat/femeie, adio ordinii ierarhice, a profitului, capitalistă și umanistă, ordinii rasiale, de gen, sau de specie. Să fie dezordine! Dezordinea celor ce învață să facă, să gândească, să se joace, să construiască, cu cei și cele pe care înainte nu-i vedeau sau cunoșteau. Dezordinea care vine din refuzul ordinii actuale, dezordinea din care se poate naște o altă lume. Să fie dezordine între specii, să fie piele lângă piele, viață lângă viață, privire în privire, să se facă acasă! Să avem un acasă! Să trăim acolo unde fiecare poate decide pentru sine. Unde coexistența nu este fără conflict, ci lumească, împletită și despletită. Să fim acasă, unde interdependența de a fi împreună nu e constrângătoare, ci eliberatoare.

[Image Description: An impressive merge of skin, eyes and hair, clustered so you can’t tell who’s who: a big pig eye near a human one, hooves, feathers, human hands and crocodile skin, drawn in white, red and green lines over a black background.]

Realizare:

Scris de Aron Nor și M. Martelli

Narat de Aron Nor și M. Martelli

Ilustrații de Mina Mimosa 

Regizat și editat de Aron Nor

Mai multe despre video:

Acest video a fost parte din proiectul Teoreticențe, susținut și curatoriat de colectiva queer-feministă CUTRA.

O parte din text și idei explorate în acest video fac parte dintr-un articol scris de M. Martelli și ilustrat de Mina Mimosa, realizat în cadrul aceluiaşi proiect. Articolul este în română și poate fi citit aici.

Bibliografia articolului și alte surse pe care le-am folosit special în realizarea acestui film:

Adams, C. J., Filippi M., & Timeto, F. (2020). Species: The Neglected Axis of Privilege and Oppression. A conversation with Carol J. Adams. Studi Culturali, 2, 269–299. https://doi.org/10.1405/97982

Adams, C. J. (2015) The Sexual Politics of Meat: A Feminist-Vegetarian Critical Theory. Bloomsbury Academic; Anniversary edition

Adams, C. J. & Donovan, J. (1995) Animals and Women: Feminist Theoretical Explorations, Duke University Press: Durham and London

Agacer, A. The Human as the Object to be Eaten. https://www.academia.edu/34498154/The_Human_as_the_Object_to_be_Eaten

ANSVSA (2018) Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane. http://www.ansvsa.ro/blog/actualizarea-situatiei-privind-evolutia-pestei-porcine-africane-6/ 

Balaurea, A. (2021) Alok Vaid-Menon, beautiful artist and writer. [Postare pe Facebook], Retrieved 27 July 2021 https://www.facebook.com/andreea.balaurea.3/posts/1628915753969698 

Balaurea, A. [Spirit Animals Sanctuary] (2021) Acestea sunt doua fotografii extrem de sugestive pentru noi, infatisandu-i pe copiii nedespartiti, iedutul Martin si oita Rafeef, deoarece integrarea perfecta a animalelor non-umane in natura este redata si vizual. [Postare pe Facebook]. Retrieved 27 July 2021 https://www.facebook.com/SpiritAnimalsSanctuary/posts/808492869672510  

Calarco, M. (2008). Zoographies: The question of the animal from Heidegger to Derrida. Columbia University Press.

Calarco, M. (2014). Being toward meat: Anthropocentrism, indistinction, and veganism. Dialectical Anthropology, 38(4), 415–429.

Calarco, M. (2015). Thinking through animals: Identity, difference, indistinction. Stanford University Press.

Cole, M., & Morgan, K. (2011). Veganism Contra Speciesism: Beyond Debate. The Brock Review, 12(1), 144–163. https://doi.org/10.26522/br.v12i1.568

Comunitatea Veganilor Queer din Romania [@cvqro] (2020) Despre Noi. [Notiță pe Facebook] Retrieved 28 July 2021 https://www.facebook.com/notes/776603272908422/ 

Cudworth, E. (2011). “Most Farmers Prefer Blondes”: Social Intersectionality and Species Relations. Human and Other Animals, 153–172. doi:10.1057/9780230321366_8

De Giogio, F. (2021) I maiali non esistono. Axolotl, 1, ”Maiali” https://issuu.com/axolotlrivista/docs/axolotl_rivista_01_maiali_21lug21_high,  p. 27

Derrida, J. (2008). The animal that therefore I am. Fordham Univ Press.

Despret, V. (2016) What Would Animals Say If We Asked the Right Questions?. Minneapolis: University of Minnesota Press

Dickstein, J., Dutkiewicz, J., Guha-Majumdar, J., & Winter, D. R. (2020). Veganism as Left Praxis. Capitalism Nature Socialism, 1–20. https://doi.org/10.1080/10455752.2020.1837895

Di Loreto, G. (2021). Perché l’Antispecismo deve essere Femminista ed il Femminismo deve essere Antispecista. Balthazar, N. 2 (2021): Femminismi. https://doi.org/10.13130/BALTHAZAR/15326

Donaldson, S., & Kymlicka, W. (2011). Zoopolis: A Political Theory of Animal Rights. Oxford University Press.

Donovan, J. (1990). Animal Rights and Feminist Theory. Signs: Journal of Women in Culture and Society, 15(2), 26.

Eloff, A. (2015) Do Anarchists Dream of Emancipated Sheep?. In Antohny J. Noacella II, Richard J. White and Erika Cudworth (eds.), Anarchism and Animal Liberation, Essays on Complementary Elements of Total Liberation. McFarland & Company, Inc. Publishers: Jefferson, North Carolina

feminoska (2021) Privirea neutră nu există. Antispeciism și intersecționalitate. Pentru o politică a alianțelor. Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste https://posthum.ro/6-feminisme/feminoska-privirea-neutra-nu-exista/ (Original work published 2019)

Food Empowerment Project (2021) Environmental Racism. Retrieved 28 July 2021 https://foodispower.org/environmental-and-global/environmental-racism/ 

Horta, O. (2010). What is Speciesism? Journal of Agricultural and Environmental Ethics, 23(3), 243–266. https://doi.org/10.1007/s10806-009-9205-2

Jones, M. (2014) Coming Out Vegan: My Path to Veganism. Retrieved 27 July 2021 http://blog.bravebirds.org/archives/1891 

just wondering (2021) we fly, we crawl, we swim: a short film about climate justice. Retrieved 29 July 2021 https://www.justwondering.io/we-fly-we-crawl-we-swim/ 

Ko, A. (2019) Racism as Zoological Witchcraft: A Guide to Getting Out. Lantern Publishing & Media

Ko, A. & Ko, S. (2017) Aphro-ism: Essays on Pop Culture, Feminism, and Black Veganism from Two Sisters. Lantern Publishing & Media

Marchesini, R. (2016). Posthuman Antispeciesism. Angelaki, 21(1), 217–233. https://doi.org/10.1080/0969725X.2016.1163853

Marchesini, R. (2017). Over the Human: Post-humanism and the Concept of Animal Epiphany (Vol. 4). Springer.

Marino, L. & Colvin, C. M. (2015). Thinking pigs: cognition, emotion and personality. An exploration of the cognitive complexity of Sus Domesticus, The domestic pig. White Paper in The Someone Project, Kimmela Center for Animal advocacy

Martinelli, D. (2017). Basics of Animal Communication: Interaction, Signalling and Sensemaking in the Animal Kingdom. Cambridge Scholars Publishing.

Meijer, E. (2019). When Animals Speak: Toward an Interspecies Democracy. New York University Press.

Meindertsma, C. (2007) PIG 05049. https://christienmeindertsma.com/PIG-05049 

Morton, T. (2016). Dark Ecology: For a Logic of Future Coexistence. Columbia University Press.

Muller, S. M. (2020) On Being (Un)Natural: Queer Veganism and the Appeal to Nature. In Brueck J. F. & McNeill Z (eds). Queer and Trans Voices: Achieving Liberation Through Consistent Anti-Oppression. Sanctuary Publishers

Nibert, D. (2013). Animal Oppression and Human Violence: Domesecration, Capitalism, and Global Conflict. Columbia University Press.

PEA - Pour l'Égalité Animale (2017). Conference Massimo Filippi – Species Troubles – JMFS 2017. https://youtu.be/yJSeFwhB_ZE

Plumwood, V. (2000). Being Prey. https://valplumwood.files.wordpress.com/2008/03/being-prey.doc

Probyn-Rapsey, F. (2018) Anthropocentrism. In Lori Gruen (ed.),  Critical Terms for Animal Studies. The University of Chicago Press 

Rémy, C. (2009). The Animal Issue in Xenotransplantation: Controversies in France and the United States. History and Philosophy of the Life Sciences, 31(3/4), 405-428. Retrieved July 26, 2021, from http://www.jstor.org/stable/23334492

Salomon, D. (2010). From Marginal Cases to Linked Oppressions: Reframing the Conflict between the Autistic Pride and Animal Rights Movements. Journal for Critical Animal Studies, VIII(1/2).

ScrofeInRivolta (2020) Grugniti per la liberazione. Liberazioni, n. 43

Simonsen, R. R. (2012). A Queer Vegan Manifesto. Journal for Critical Animal Studies, 10(3).

Taylor, S. (2019). Beasts of burden: Animal and disability liberation. Atlantic Provinces Special Education Authority, Library.

Timeto, F. (2021) Macchine da salsicce. Axolotl, 1, ”Maiali” https://issuu.com/axolotlrivista/docs/axolotl_rivista_01_maiali_21lug21_high 

Tyra, [@tyrathetaurus] (2020) so many people ask me how veganism intersects with BLM:  - BLM is about institutional racism - food deserts, environmental racism, etc are included in that [Tweet]. Retrieved 28 July 2021 https://twitter.com/tyrathetaurus/status/1333529384041340931?s=21 

Wadiwel, D. J. (2015). The War against Animals. In Critical Animal Studies (Vol. 3). Brill.

Westerlaken, M. (2021). What is the opposite of speciesism? On relational care ethics and illustrating multi-species-isms. International Journal of Sociology and Social Policy, 41(3/4), 522–540. https://doi.org/10.1108/IJSSP-09-2019-0176

Zamuruieva, I. & Hurst, E. (2020) Pig Response Project. Retrieved 29 July 2021 https://trello.com/b/tWYRE7qV/%F0%9F%90%96pig-response-project%F0%9F%90%96